STADIONUL VICTORIA-CETATE DIN ALBA IULIA

Stadionul Victoria Cetate din Alba Iulia a fost deschis in anul 1982. Are o capacitatea de 18000 de locuri, din care 7000 sunt pe scaune. A fost recent adus la standardele impuse de Comisia de licentiere FRF pentru disputarea jocurilor din Liga I.

Ca urmare a lucrarilor de constructie a noului stadion din Cluj, Universitatea va juca toate meciurile de acasa contand pentru sezonul 2010-2011 la Alba Iulia, pe stadionul Cetate. Primul meci disputat de U in calitate de gazda pe acest stadion, a avut loc in 25 iulie 2010, impotriva echipei Steaua Bucuresti

STADIONUL CLUJANA (COMPLEXUL SPORTIV TRANSILVANIA)

După criza economică a anilor 1929-1933, Clujul a cunoscut o dezvoltare ieşită din comun. Fabrica Dermata era, alături de uzina Bata din Praga, cea mai mare producătoare de incălţăminte din Europa. Ca urmare a grevei din 1936 de la Dermata, proprietarii şi acţionarii fabricii au iniţiat construcţia unui complex sportiv, care şi astăzi poate fi folosit. Erau terenuri de fotbal, de tenis, de baschet, de hochei pe gheaţă, un bazin olimpic de înot, un poligon de tir, o sală de box, lupte, atletism. La concurenţă cu baza sportivă Dermata, actuala Clujana, profesorul universitar doctor Iuliu Haţieganu a construit, un an mai târziu, parcul sportiv care acum îi poartă numele.

Tribuna veche - vedere faţă (foto: Clujeanul)

Tribuna veche - vedere spate

În cadrul acestui complex se află tribuna cu o capacitate de 850 de locuri care este folosită de Universitatea Cluj până când noul stadion va fi construit. Primul meci disputat de studenţi pe Stadionul Clujana a avut loc la data de 8 martie 2009, în victoria cu UTA (4-0). În 28 martie a fost inaugurată tribuna oficială, care este amplasată în stânga tribunei deja existente. Alte două tribune au fost construite pe partea opusă a terenului. Capacitatea totală a arenei din cadrul complexului sportiv Clujana este de aproxiamtiv 1500 de locuri.

Tribuna oficială (foto: Citynews)

Gradene din metal (foto: Citynews)

STADIONUL "ION MOINA"

Ştefan Somodi

Clujul începutului de secol XX nu deţinea un stadion propriu-zis. Deoarece tenisul era la mare modă, în 1903 existau 18 terenuri de practicare a acestui sport şi doar câteva terenuri, slabe calitativ, unde amatorii puteau încerca un sport ce işi făcea cu greu loc în societate: fotbalul.

La 21 iulie 1908, Ştefan Somodi, un atlet clujean, cucerea medalia de argint la Olimpiada de la Londra în proba de săritura în înălţime. Abia după această performanţă remarcabilă şi după aflarea faptului că Somodi se antrena prin curţile şcolilor, edilii oraşului îşi pun problema construirii unui stadion. Ideea a fost primită cu entuziasm de clujeni, mai ales de sportivi, trecându-se imediat la căutarea unui loc viran în apropierea zonei centrale. Până la urmă, locul ales pentru construcţie a fost un teren din Parcul Oraşului, zonă foarte frecventată în acea perioadă de către studenţi.

Prima tribună a Stadionului Oraşului, cum s-a numit iniţial, a fost din lemn şi putea găzdui 1.500 de spectatori, număr extrem de mare pentru acele vremuri. Sub ea au fost amenajate vestiarele, dar şi mici cămăruţe în care puteau locui fotbaliştii. Inaugurarea oficială a stadionului a avut loc în anul 1911, când o selecţionată a Clujului învingea echipa Galatasaray Istanbul cu scorul de 8-1. Era prima ieşire a turcilor în Europa.

Tribuna din lemn la Cluj

Tribuna din lemn la Câmpia Turzii

Ulterior, în anul 1960, tribuna de lemn a fost mutată la Câmpia Turzii, unde se află şi în prezent pe stadionul Mechel.  În 1961 a fost inaugurat noul stadion, construit în formă de potcoavă, în cinstea echipei studenţeşti ce folosea arena: „U”. Stadionul Municipal avea o capacitate de 28.000 locuri.

Ion Moina

Timp de 40 de ani nu s-a întamplat nimic deosebit cu stadionul redenumit „Ion Moina” la începutul anilor '90, exceptând poate inaugurarea pistei de atletism din tartan. Promisiunile electorale nu au putut împiedica degradarea structurii de rezistenţă sau alterarea tribunelor. Prin Hotărârea de Guvern nr. 1546/18.12.2002, complexul sportiv - proprietate publică a statului – s-a transferat din administrarea Ministerului Tineretului si Sportului în administrarea Consiliului Judetean Cluj. De aici, a fost preluat de Directia Generală de Administrare a Domeniului Public si Privat al judeţului Cluj, un serviciu public cu personalitate juridică, aflat sub autoritatea Consiliului Judeţean. În 2004 au început lucrările de renovare a arenei însă acestea au fost sistate de către Cosiliul Judeţean Cluj în 2005, după ce s-au cheltuit 8 miliarde de lei vechi, pentru consolidarea stâlpilor de susţinere.

În vara anului 2007, ca urmare a promovării echipei în primul eşalon, autorităţile locale au fost nevoite să investească sume importante de bani pentru ca stadionul să poată găzdui meciuri de Liga I, conform ultimelor directive FIFA si UEFA. Starea de degradare accentuată a structurii de rezistenţă a permis, ca un compromis, să se folosească doar 7.600 de locuri, dintre care 4.500 pe scaune, în primele 12 rânduri din tribuna I şi peluză. S-au recondiţionat tribuna oficială, vestiarele, sălile pentru presă, toaletele, astfel că în luna iulie 2007 stadionul a primit avizul Direcţiei de licenţieri din cadrul FRF.

Stadionul înainte de renovare.

Stadionul după renovare.

În luna februarie a anului 2008 Consiliul Judeţean Cluj a desemnat UTCN câştigătoare în licitaţia internaţională organizată pentru proiectarea unui nou stadion. Societatea Proiect Carpaţi din Bucureşti a cerut şi a obţinut anularea licitaţiei contestând incompatibilitatea a doi membri din comisia de licitaţie. În 13 iunie 2008 UTCN a fost desemnată din nou câştigătoare a celei de-a doua licitaţii, în dauna companiei spaniole Obrascon Huarte Lain. Proiectul realizat de Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca prezenta la acea dată un stadion de 30.000 locuri, cu garaje subterane pe două nivele, o clădire turn şi o pistă separată de atletism.

Proiectul UTCN pentru prima licitaţie.

Proiectul OHL

Proiectul final al UTCN

Stadionul în timpul demolării

STADIONUL MUNICIPAL DIN SIBIU (FOSTUL O.N.E.F.)

Stadionul din Sibiu a fost construit în 1927 pe lângă Şcoala Militară de Înot, la intrarea în Parcul Arinilor. Arena a fost inaugurată în 1 iunie 1927 şi purta denumirea ONEF (Organizaţia Naţională de Educaţie Fizică). Presa vremii meţionează faptul că la construirea stadionului “oraşul a contribuit cu terenul de 4 1/2 Joch si 50.000 lei”.

Viorel Tănase la 100 de ani.

În 1940 echipa de fotbal a Universităţii Cluj s-a mutat Sibiu, ca urmare a Dictatului de la Viena. Conducătorii de atunci ai clubului, T. Stoicoiu şi M. Iubu, au apelat la preşedintele Societăţii Sportive Şoimii, Viorel Tănase, care le-a pus la dispoziţie stadionul ONEF pentru antrenamente şi jocuri oficiale. Primul meci disputat de „U” în calitate de gazdă la Sibiu a avut loc la 20 octombrie 1940 împotriva Sportului Stdenţesc. Şepcile Roşii au jucat pe arena sibiană până în toamna anului 1944 când campionatul de fotbal a fost întrerupt.

În anii 50’ stadionul ONEF a suferit transormări majore deoarece Spartachiada de vară urma să aibă loc la Sibiu. Ştrandul din apropierea stadionului a fost demolat pentru a face loc unor tribune mai mari din beton, care le-au înlocuit pe cele din lemn. Astăzi stadionul se numeşte „Municipal” şi are o capacitate de aproximativ 14.000 locuri. Singura echipă care foloseşte arena este divizionara D FC Sibiu, întrucât cluburile de tradiţie ale oraşului Şoimii şi Inter s-au desfiinţat.

U Cluj pe stadionul O.N.E.F

Stadionul Municipal din Sibiu